Theodor Wiesengrund Adorno se naşte în anul 1903, la Frankfurt pe Main.
Studiază filozofia, psihologia şi teoria muzicii, exersându-se concomitent în
compoziţie şi critică muzicală. Îşi trece doctoratul cu o lucrare despre
Husserl şi se abilitează pentru cariera profesorală cu o teză despre
Kierkegaard. Din 1931, îşi începe, sub direcţia lui Max Horkheimer, activitatea
în cadrul Institutului de Cercetări Sociale din Frankfurt. După 1933, emigrează
în Anglia, iar, după 1938, în SUA, la New York şi apoi în California. Se
reîntoarce, în 1949, în Germania şi devine profesor de filosofie şi sociologie
la Universitatea din Frankfurt. Moare subit în 1969, în Elveţia.
Dintre cele mai importante opere ale sale, amintim: Philosophie der neuen Musik (1949), Negative Dialektik (1966), Ästhetische
Theorie (1970) (Teoria estetică,
2006), Noten zur Literatur (3 vol.,
1958, 1961, 1974).
Sursă: Editura Art
