Alfred Adler a fost
întemeietorul şcolii de psihologie individuală. S-a născut din părinţi evrei, a
absolvit Facultatea de Medicină din Universitatea din Viena. În colaborare cu
Sigmund Freud şi un mic grup de colegi ai lui Freud, Adler s-a aflat printre cofondatorii
mişcării psihanalitice, ca membru de bază al Societăţii Psihanalitice din Viena.
A fost prima figură importantă care s-a
desprins de psihanaliză pentru a forma o şcoală independentă de psihoterapie. Faptul
a avut loc după ce Freud a declarat ideile lui Adler prea diferite, chiar contrare
alor sale şi a ajuns să dea un ultimatum tuturor membrilor Societăţii (pe care
Freud o păstorea) să-l părăsească pe Adler sau să se supună excluderii, dezavuând
astfel dreptul la disidenţă.
În urma rupturii, punctul de
vedere al lui Adler va ajunge să aibă o influenţă enormă, independentă asupra
disciplinelor consilierii şi psihoterapiei aşa cum s-au dezvoltat acestea în
secolul XX. Adler a înrâurit figuri însemnate din şcolile de psihoterapie de
mai târziu, precum Rollo May, Viktor Frankl, Abraham Maslow şi Albert Ellis.
Descoperirile sale au precedat şi au fost uneori surprinzător de coerente cu
intuiţiile unor neo-freudieni ulteriori, de exemplu acelea reliefate în
scrierile lui Karen Horney, Harry Stack Sullivan şi Erich Fromm.
Adler a subliniat importanţa
egalităţii în prevenirea diferitelor forme de psihopatologie, şi a susţinut
dezvoltarea interesului social, existent de la naştere, şi a unor structuri
familiale democratice ca etos ideal pentru creşterea copiilor. Cea mai faimoasă
descoperire a lui este complexul de inferioritate, care ţine de felul cum se
percepe pe sine omul şi are efecte negative asupra sănătăţii psihice, sau poate
duce uneori, în chip paradoxal, la reversul său, la năzuinţa de a fi superior,
cu consecinţe la fel de nocive.
A reliefat dinamica puterii
pornind de la voinţa de putere concepută de Nietzsche. Adler a argumentat în
favoarea holismului, analizând individul mai degrabă din perspectiva întregului
vieţii psihice decât reducţionist – reducţionismul fiind pe atunci felul
dominant de a vedea lucrurile. S-a numărat printre primii care au susţinut
psihologic feminismul, considerând că dinamica puterii între bărbaţi şi femei
este crucială pentru înţelegerea psihologiei omului. Adler este considerat,
alături de Freud şi Jung, unul dintre cei trei fondatori ai psihologiei
abisale, care pune accentul pe inconştient şi pe dinamica psihică.
Sursă: Wikipedia
